Magazin      Muzica      Foto elixir     Articole      Director      Forum      Jocuri  
spacer
Data:
       
  Home Login Contact Harta site  
spacer
   Plante si flori    |    Ingrijirea plantelor    |    Inmultirea plantelor    |    Gradinarit    |    Amenajarea gradinii    |    
spacer
spacer
 
     
:: Poze coffea
3 Comentarii

 
 
Denumire latina: coffea
Denumire uzuala: cafea
Alte denumiri:
 

PLANTE EXOTICE
CAFEA : cultivare, ingrijire, inmultire

   


Cafeaua este de fapt samanta arborelui de cafea din specia Coffea -familia Rubiaceelor, specie care cuprinde aproape 80 de soiuri, din care se cultiva in scopuri industriale patru, si anume: Coffea Arabica, Coffea Robusta, Coffea Liberica si Coffea Maragogype. Arborele de cafea, tot timpul verde, prezinta frunze alungite, asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua cate doua, de-a lungul ramurilor, in functie de altitudine si climat, arborele de cafea este in masura sa infloreasca (la fel ca si portocalul) tot timpul anului, infloritul principal se desfasoara pe o perioada de mai multe luni, desi florile sale se ofilesc deja dupa cateva ore. Culoarea florilor este alba, stralucitoare, iar parfumul acestora este asemanator cu cel al florilor de portocal sau de iasomie. Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca in toate sezoanele se gasesc in acelasi arbore ramuri cu flori, cu fructe verzi, in parg sau coapte, culoarea acestora trecand de la verde, la galben, apoi la rosu deschis si in sfarsit la rosu-purpuriu, cand fructele ajung la maturitate completa. Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamana cu ciresele si contin circa 68% pulpa, 6% tegument si circa 26% bob curat.
Din punct de vedere botanic, fructul arborelui de cafea este o drupa falsa, acoperita de un tegument membranos, care isi schimba culoarea de la verde la rosu-purpuriu, in functie de stadiul de dezvoltare a fructului. Sub acest invelis se gaseste o pulpa carnoasa, in interiorul careia se afla bobul de cafea. Acesta este format din doua parti aplatizate pe o parte si despartite de o adancitura longitudinala. Bobul de cafea este de culoare verde in interior, acoperit de o pelicula subtire argintie, peste care se afla un invelis pergamentos de culoare galbena spre bruna.
Exista insa fructe in interiorul carora se gaseste un singur bob de cafea de forma rotunda si care este denumit de cultivatori Caracoli. Aceste boabe de cafea provin din fructele arbustilor de cafea imbatraniti, care cresc pe ramurile lor exterioare. Caracteristic acestor boabe este faptul ca aroma lor este mai pronuntata decat a celor de forma normala, motiv pentru care boabele de cafea Caracoli sunt atent selectionate de cultivatori si mult apreciate pentru aroma si savoarea lor. Arborele de cafea are frunzis persistent tot timpul anului, necesitand iarna un usor repaus, cand se uda moderat, se tine la temperaturi mai scazute (14-18°C) si nu se fertilizeaza.
Vara se fereste de soarele puternic, se uda din abundenta si se pulverizeaza des cu apa pe frunze. Primavara-vara se poate scoate afara in gradina la umbra altor plante si se uda mai des. Tot in aceasta perioada, de doua ori pe luna, i se administreaza ingrasaminte, solutii minerale sau organice cu microelemente. Planta ramifica in mod normal singura, dar se pot aplica si taieri primavara devreme sau toamna, in perioadele cand inflorirea si fructificarea nu sunt intense. In cazul in care, din diferite motive, a fost necesara taierea tulpinii plantei, aceasta isi revine si va forma ramuri noi chiar imediat sub locul de taiere.
Se cultiva in ghivece inalte, deoarece planta prezinta radacini lungi si fragile. Transplantarea se face primavara, cand radacinile nu mai au loc in vas, cu atentie pentru a nu le rupe. Substratul potrivit este un amestec de pamant de brazde de iarba (telina), pamant de frunze, mranita si nisip.
Cand fructele se coc, se pot recolta, iar din seminte se pot obtine noi plante, cu conditia sa fie cat mai repede semanate, pentru ca isi pierd usor puterea de germinare. Pentru semanat se foloseste substratul indicat mai sus, care se mentine usor umed si cald. Inmultirea se poate face si prin butasi, primavara sau vara, dar mai greu. Acestia trebuie tratati cu stimulatori pentru inradacinare (substante rizogene).
Atentie!
Iarna se fereste obligatoriu de curenti reci de aer (diferente bruste de temperatura).

Arborele de cafea este originar din Africa Centrala, si anume din sudul Etiopiei pana la lacul Victoria. El poate atinge inaltimea de 5-6 m, insa pentru a da un randament mai mare si pentru a fi usor de cules, este mentinut prin taiere la o inaltime de 2-3 m. Prezentam cateva din caracteristicile de baza privind cultura si recoltele ce se obtin de la aceste patru specii de cafea, considerate de o importanta mai deosebita.
Cafeaua Arabica
Cafeaua Arabica este cel mai apreciat si mai raspandit arbore de cafea. Denumirea sa poate duce la unele confuzii, insa el nu provine din Arabia, ci asa cum s-a amintit mai sus, din Africa, mai precis Abisinia. Acest arbore de cafea furnizeaza astazi aproximativ 75-80% din productia mondiala de cafea. Se planteaza in general la o altitudine variind intre 600 si 2000 m. Boabele de cafea ale acestui arbust se disting prin aspectul lor atragator si forma alungita, prin suprafata neteda si lucioasa de culoare verzuie. Calitatea cafelei Arabica este in general excelenta.
Cafeaua Robusta
Aceasta specie creste mai rapid si este mult mai rezistenta la intemperii si boli, comparativ cu specia Arabica. Ea asigura apro­ximativ 20-25% din productia mondiala a cafelei si este cultivata de regula la altitudinea de circa 600 m fata de nivelul marii. Este extinsa in zonele tropicale din Africa, India si Indonezia, regiuni in care specia Arabica se dezvolta slab. Boabele de cafea Robusta sunt colorate in brun deschis si au o forma neregulata. Calitatea cafelei provenita de la acest arbust este medie, gustul fiind intepator si amar.
Cafeaua Liberica
Cafeaua Liberica are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la intemperii si boli. Este de origine din Africa Occidentali (Liberia) si se cultiva exclusiv in campiile tropicale si subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura variaza intre 20 si 25°C. Boabele sunt de dimensiune medie, aplatizate si foarte neregulate, adesea deformate. Culoarea acestora este de la bruna la galbena. Calitatea acestui tip de cafea este mediocra.
Cafeaua Maragogype
Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este vorba de un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile Arabica si Liberica; exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei Arabica, in general, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o altitudine variind intre 600 si 1000 m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor con­sumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei
Particularitatile privind cultura arborelui de cafea
In general, arborele de cafea nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, zona principala de cultura fiind situata intre 22 si 24° latitudine nordica si sudica (de o parte si de alta a ecuatorului). Altitudinea ideala la care creste acest arbust variaza intre 600 si 1200 m deasupra nivelului marii. Arborele de cafea se cultiva totusi si in zonele mai inalte, cafeaua recoltata aici fiind denumita "High Grown" (cafea de altitudine), a carei calitate este foarte buna, cu aroma puternica si extrem de apreciata de cultivatori. Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de indelungat, de la semanatul in pepiniere, la repicatul plantelor si apoi la sadirea acestora in plantatii, cand ating inaltimea minima de 30-50 cm. Arborele de cafea se dezvolta normal, in soluri bine lucrate, aerisite si bine tratate cu diverse ingrasaminte artificiale, in zonele tropicale plantele tinere trebuie protejate de vanturi si ploi, si din acest motiv se aplica culturi intercalate cu banani, porumb si ricin. Aceste plante le ofera, pe langa protectie la intemperii, si umbra de care au nevoie in zilele cand soarele este prea torid, in regiunile subtropicale, in care conditiile climaterice sunt mai blande, plantatiile de cafea se fac de obicei sub cer deschis.
Arborele de cafea din specia Arabica poate atinge la varsta de 6 ani o inaltime de circa 5-6 m, iar cel din specia Robusta ajunge pana la 10-15 m inaltime. Totusi, acesti arbori se mentin prin taieri la o inaltime de 2,5-3 m, pentru cresterea randamentului in fructe si usurarea culesului. Arborele de cafea pretinde o temperatura medie de circa 18-22°C, cele inferioare temperaturii de 11°C putand avea un efect negativ asupra recoltelor. Specia Robusta infloreste incepand din anul al doilea, iar Arabica infloreste in mod curent in al treilea an de la plantare. De regula, primele recolte se obtin incepand cu anul al patrulea sau chiar cu al cincilea, cand plantatiile pot fi considerate "pe rod" si randamentul poate varia astfel: pentru specia Arabica - de la 400 la 2000 g de fructe pe arbust, iar pentru specia Robusta - de la 600 la 2000 g.
Trebuie deci retinut faptul ca un arbore de cafea tanar poate furniza la recoltare pana la 2,5 kg de "cirese", fructe din care se pot obtine, dupa prelucrare, circa 500 g boabe de cafea curate sau 400 g cafea prajita.
Recoltarea si prelucrarea fructelor
"Ciresele" arbustului Arabica ajung la maturitate dupa 8 sau 9 luni, in timp ce fructele speciei Robusta au o coacere mai tarzie, de la 10 la 11 luni. Fructele au mai intai o nuanta verzuie, trecand la culoarea galbena, apoi la rosu si in sfarsit la purpuriu inchis, cand ajung la maturitate completa. Momentul recoltarii depinde si variaza in functie de factorii urmatori: pozitia geografica, conditiile climatice si de altitudine. In principalele regiuni de cultura din Brazilia, culesul se prelungeste din mai pana in septembrie, in America Centrala culesul se practica din luna octombrie si pana in martie/aprilie, iar in Africa recoltele principale se strang indeosebi din martie si pana in sep­tembrie.
In toate zonele de cultura se practica mai mult recoltari inter­mediare, inainte sau dupa recolta principala. Culesul se face manual sau chiar prin scuturarea arbustilor cu prajina, fructele fiind adunate pe cearsafuri sau prelate speciale, intinse in prealabil pe sub arbusti.
Fructele sunt transportate la locurile de prelucrare, unde sunt mai intai curatate si spalate in apa, in scopul eliminarii "cireselor" verzi, frunzelor si, in sfarsit, a corpurilor straine (pietre, nisip sau alte impu­ritati). Exista doua metode de prelucrare a fructelor de cafea:
? metoda uscata (cu boabe de cafea nespalate);
? metoda umeda (cu boabe de cafea spalate).
Cafeaua uscata (nespalata). Aceasta metoda se practica indeo­sebi in Brazilia si in Africa Occidentala si consta in expunerea la soare a "cireselor" pe platforme din beton, unde sunt lasate timp de doua sau trei saptamani si miscate in mod constant, cu ajutorul unor greble speciale. In scopul protejarii fructelor de intemperii in timpul noptii (temperaturi scazute sau roua), acestea sunt stranse seara in gramezi si acoperite cu prelate. Se poate practica insa si o uscare a "cireselor" in instalatii speciale de uscare, operatiune care in acest caz se realizeaza numai in 3-4 zile.De indata ce pulpa s-a uscat, acestea sunt trecute in concasoare speciale, unde boabele sunt separate de pulpa si curatate de membrana pergamentoasa, precum si de pelicula argintie care le inconjoara. Boabele de cafea sunt apoi sortate pe dimensiuni in separatoare speciale. Atunci cand este vorba de o calitate superioara a boabelor de cafea, selectionarea acestora se face manual sau elec­tronic, in instalatii moderne.
Cafeaua umeda (spalata). O parte importanta din cafeaua de calitate superioara este prelucrata prin metoda umeda. Este cazul cafelei provenita din America Centrala, mai precis Guatemala, Costa Rica, Columbia si Mexic, precum si a celei din Africa (Kenia si Tanganica). Denumirea comerciala a cafelei spalate este "milds".
Fructele, dupa ce sunt curatate si spalate, sunt introduse cu apa in instalatiile pentru depulpare (tancuri din beton prevazute cu canale si posibilitati de sifonare), in care fructele isi maresc volumul, datorita patrunderii apei in pulpa, prin osmoza. Pulpa fructelor se desprinde de boabe in timpul noptii si este eliminata apoi mecanic. Boabele de cafea sunt introduse mai departe in tancuri speciale, unde datorita unor procese de fermentare, invelisul pergamentos si pelicula argintie a boabelor de cafea, precum si resturile de pulpa aderente, se desprind cu usurinta. Acest proces de fermentare care dureaza 24-48 ore actioneaza simultan si asupra boabelor de cafea, carora le influenteaza considerabil gustul. Dupa aceasta fermentare, boabele de cafea sunt bine spalate, zvantate si introduse in instalatiile de decorticare. Aici, invelisul pergamentos si pelicula argintie care acopera bobul sunt complet indepartate, apoi boabele de cafea sunt "slefuite" si capata un aspect lucios.
Dupa aceasta prelucrare, boabele de cafea sunt sortate si apoi clasificate, dupa care sunt ambalate in saci noi de iuta cu capacitatea de 45 pana la 90 kg. Mentionam ca in comertul cu cafea se socoteste intotdeauna pentru statistica o greutate medie de 60 kg pe sac.
Productia, consumul si comertul international de cafea
Productia mondiala de cafea verde cruda este evaluata la peste 5 mil. t anual, la realizarea acesteia concurand numeroase tari, situate intre 22 si 24° latitudine nordica si sudica (de o parte si de alta a ecuatorului), din continentele America Centrala si de Sud, Africa si Asia. Intre cele doua state americane, locul de frunte il ocupa America de Sud, unde culturile cele mai extinse se gasesc in Brazilia si pe coasta insorita a Oceanului Pacific (Columbia, Venezuela, Ecuador si Peru). In America Centrala, suprafetele cele mai mari pe care se cultiva arborele de cafea se gasesc in Mexic, la care se adauga si culturile din Cuba, Guatemala, Honduras si alte state.
In continentul african, culturile de cafea (cele mai extinse) apartin statelor Congo, Angola, Nigeria, Etiopia, Tanzania si Madagascar, iar in Asia, cel mai mare producator de cafea este India, dupa care ur­meaza Indonezia si Noua Guinee. Cele mai mari cantitati de cafea sunt vandute pe piata mondiala in conditia de vanzare FOB (free on board, in traducere: la bordul vasului in portul de imbarcare al tarii de origine) sau CIF (cost, insurance and freight - costul, asigurarea si transportul pana la portul de destinatie). Orasul New York reprezinta, de foarte mult timp, principala piata comerciala de cafea. Rezerve importante de cafea sunt insa depozitate si in porturile europene Anvers, Rotterdam, Amsterdam, Hamburg si Londra. La New York se negociaza in dolari americani toate loturile de cafea care provin din America de Sud si America Centrala, iar loturile de cafea de provenienta africana se negociaza in principal la Londra, preturile fiind stabilite in lire sterline. Consumul mondial de cafea este influentat de numerosi factori, cum ar fi: profitul realizat, nivelul de trai, fluctuatia preturilor, precum si preferinta pietei respective acordata altor bauturi. Echilibrul intre oferta si cerere este insa adeseori intrerupt pe piata internationala a cafelei. Consumul anual de cafea pe piata mondiala se estimeaza la circa 3 mil. t, din care o parte infima este utilizata si in scopuri tehnice. Dupa cum se cunoaste, cafeaua este principala sursa de profit a multor tari din America Latina si din Africa. Datorita importantei acordate pe plan mondial, productiei si comertului cu cafea, a existat interesul, inca de la inceputul acestui secol, de a se pune la punct, in cursul conferintelor si a diverselor congrese, un sistem unic de regularizarea a pietei si de scadenta a platilor pe baza unui acord international. Astfel, in anul 1962, sub egida O.N.U., in cadrul C.N.U.C.E.D. (Conferinta Nationala Unita pentru Comert, Economie si Dezvoltare) a fost incheiat dupa interminabile discutii un acord international asupra cafelei, semnat si ratificat, in sfarsit, de catre principalii producatori si consumatori ai acestui produs. Acest acord este destinat sa asigure tarilor in curs de dezvoltare masuri eficiente, care sa le permita ameliorarea structurilor lor sociale si economice. Organizatia internationala a cafelei (ICO), al carei sediu este la Londra, se straduieste sa regularizeze cererea si oferta printr-un sistem de contingente de export, mentinand astfel si stabilizarea preturilor la un nivel minim. Utilizarea acestor contingente de export este supravegheata cu ajutorul Certificatelor de Origine. Consiliul International al Cafelei a depus eforturi sustinute pentru a realiza un echilibru judicios al productiei in tarile cultivatoare, insa nu a obtinut, pana in prezent, decat foarte putine rezultate. De aceea, tarile consumatoare care au ratificat acest acord in­ternational sunt obligate sa restranga importurile provenite din tarile membre, deoarece cafeaua nu pote fi importata din tarile producatoare decat pe baza Certificatelor de Origine amintite mai sus. Deci, daca acest acord a permis redresarea preturilor si adesea stabilizarea lor, el nu a putut elimina raul sau esential, supraproductia si in consecinta, infractiunile neincetate asupra modalitatilor de reglare a contingentelor de export sunt totusi comise prin importul de stocuri excedentare. Cu privire la exportul si consumul modial de cafea, trebuie reti­nute urmatoarele aspecte: Brazilia: tara care se situeaza pe primul loc in America de Sud ca tara producatoare de cafea, exporta anual circa 1 mil t si asigura mai mult de 30% din consumul mondial de cafea; Statele Unite ale Americii: importa anual circa 1,3 mil. t de cafea si consuma circa 45% din exportul mondial; Africa: furnizeaza circa 32% din productia mondiala si exportul sau de cafea se realizeaza de catre 15 tari din acest continent; Europa: absoarbe circa 45% din exportul mondial de cafea si aceasta este consumata in mai mult de 20 tari.
Fiind originara din Africa de Est (Etiopia) - regiunea Kaffa, de unde se pare ca a preluat si numele - cafeaua a fost raspandita ma intai de arabi, succedati de turci si apoi de europeni. Europenii au extins zonele lor de cultura (in Asia, America si chiar Oceania), contribuind in acelasi timp si la raspandirea obiceiului de a bea cafea. Dupa cum s-a amintit mai sus, desi este cultivata in zonele calde cafeaua se exporta si se consuma in mod preponderent in zonei temperate ale globului, in acest sens, amintim ca in tarile nordice (Danemarca, Finlanda, Norvegia si Suedia) consumul anual de cafea depaseste chiar 10 kg pe locuitor. Putem afirma, de asemenea, ca si tara noastra poate fi considerata ca un consumator de cafea cu traditii deoarece prima cafea atestata documentar in Bucuresti dateaza din anul 1667.
Sorturile de cafea verde
Pe plan mondial se comercializeaza o gama larga de sorturi de cafea, dintre care amintim: cafeaua de Brazilia, de Columbia, de Guatemala, de Salvador, de Costa Rica, de Puerto Rico, de Jamaica, de Martinica, Mocca Africana, de India, din Insulele Malaeze etc.
A. Cafeaua de Brazilia. Dintre sorturile de cafea Brazilia se remarca mai ales cafeaua Santos, Rio, Victoria si Bachia, sorturi care se deosebesc dupa numele porturilor prin care se exporta cafeaua respectiva. Toate aceste sorturi se subimpart, la randul lor, in diferite calitati, dupa aspectul bobului si dupa zonele in care au fost cultivate. Cafeaua Santos este varietatea cea mai buna a cafelei de Brazilia, dupa care urmeaza cafeaua Rio, apoi cafeaua Victoria si in sfarsit cafeaua de Bachia. Fiecare soi de cafea Santos se subimparte in sase calitati: excelenta, superioara, buna, normala, obisnuita si inferioara. Boabele de cafea Santos au diferite marimi (de la dimensiunile cele mai mici, pana la cele mai mari), au forma plata, iar culoarea lor variaza de la galben deschis pana la verde deschis. Cafeaua obtinuta din aceste boabe este bogata in substante solubile si are gustul placut si catifelat. Dintre sorturile de cafea prezentate mai sus, subliniem cafeaua Arabica sau Mocca Africana, care este un sort de cea mai buna calitate si se caracterizeaza prin: boabe mici si tari de forma rotunda si neuniforme. Culoarea boabelor variaza intre verde-masliniu si galben deschis. Dupa prajire, boabele capata o culoare inchisa. Acest sort de cafea contine un procent mare de extract si esenta obtinuta din ea are un miros puternic de vin si aciditate mare, calitati care o fac sa fie foarte apreciata. Acest sort de cafea se cultiva pe o suprafata destul de restransa in regiunile muntoase din partea de sud-vest a Peninsulei Arabice, in trecut, aceasta calitate de cafea se exporta prin portul Mocca, de unde ii vine si numele.
B. Cafeaua de Columbia prezinta boabe de marimi diferite, iar culoarea acestora variaza intre verde deschis si verde inchis. Este un sort de cafea cu aroma si esenta puternica, iar gustul sau este mai bun decat al cafelei Santos.
C. Cafeaua de Guatemala. Acest soi de cafea se comerciali­zeaza sub denumirea de "cafea spalata", avand deci la baza prelucrarea umeda. Boabele sunt de dimensiuni mari, au un aspect foarte atragator, iar culoarea variaza intre verde si albastru. Esenta obtinuta din boabele de cafea provenita din regiunile de munte are un gust placut si este bogata in substante solubile.
D. Cafeaua de Salvador este o cafea cu boabe de dimensiuni mari, cu forma neteda si de culoare verde. Se livreaza sub denumirea de "cafea spalata", iar calitatea este inferioara celei de Guatemala.
E. Cafeaua de Costa Rica se caracterizeaza prin boabe de dimensiuni mari de culoare verde-albastruie. Prezinta o aroma fina, o aciditate puternica si un procent mare de extract. Aciditatea unor calitati din acest sort de cafea este atat de puternica, incat esenta pura obtinuta din aceste boabe coaguleaza frisca.
F. Cafeaua de Jamaica este sortul de cafea cultivat in insulele Jamaica, unde se obtin doua varietati de cafea: cafeaua cultivata in zonele muntoase si cea cultivata in zonele de ses. Varietatea de munte prezinta boabe mari, bine dezvoltate, de culoare albastra-verzuie, din care se obtine o bautura cu o aroma excelenta. Cafeaua obtinuta in regiunile de ses se caracterizeaza, de asemenea, prin boabe de dimen­siuni mari, care prezinta o culoare ce variaza intre galben si verde si care se modifica dupa spalare in albastru-verzui. Esenta obtinuta din acest sort de cafea are un gust de iarba.
G. Cafeaua de Martinica este un sort de cafea cu boabe de forma alungita si culoare verzuie. Calitatea sa este superioara.
H. Cafeaua de India prezinta boabe de diferite marimi (de la boabe foarte mici pana la boabe mari), iar culoarea acestora este albastra-verzuie. Esenta care se obtine din aceste boabe are o culoare inchisa si o aroma puternica. Cea mai solicitata cafea de India este cafeaua Malabar, care se cultiva pe versantul apusean al muntelui Gaut.
I. Ancola, Padang si Palebmang. Boabele acestor soiuri sunt de dimensiuni mari si uniforme, iar culoarea lor variaza de la galben deschis pana la rosu inchis. Esenta ce se obtine din aceste boabe are un gust dulce, "moale" si contine un procent mare de extracte. Precizam ca sortul de cafea Java este inferior celui de Sumatra. Primul sort prezinta boabe de forma rotunda si mici ca dimensiune, iar procentul de extract este redus. Esenta ce se obtine din boabele acestui sort are gust de iarba. Cele mai solicitate calitati de cafea Java sunt: Preanger, Buitenzorg si Batovia.
Cafeaua din insula Celebes este cunoscuta sub denumirea Menada; ea prezinta boabele de dimensiuni mari, de forma unui ou, iar culoarea este verde-galbuie.
J. Cafeaua africana grupeaza sorturile de cafea cultivate in Etiopia, Africa Orientala, Uganda si Liberia. Soiurile de cafea culti­vate in aceste tinuturi sunt Robusta si Liberica.
In Etiopia creste varietatea denumita Morari, ale carei boabe sunt de dimensiuni mari si prezinta o forma alungita. Culoarea variaza intre albastru-verzui si galben, iar gustul si aroma se apropie de sortul Mocirca. In Africa Orientala si in Uganda creste varietatea Robusta, iar pe tarmul apusean al Africii si in Liberia se cultiva varietatea Liberica. Acest sort de cafea prezinta boabele de dimensiuni foarte mari si de culoare bruna. Se caracterizeaza printr-un gust si o aroma puternica, proprietati care ii conditioneaza utilizarea numai in amestec cu alte sorturi de cafea.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca la livrare cafeaua verde boabe sunt urmatoarele:
? aspect: cafeaua cruda verde trebuie sa prezinte boabele sana­toase, ajunse la maturitate de crestere, de marime specifica varietatii, relativ egale ca marime si cu pelicula de la suprafata detasata;
? culoare: trebuie sa fie specifica varietatii, uniforma si naturala (nu se admit boabe colorate chimic);
? gust si miros: specifice, de cafea cruda si bine conservata, fara gust si miros strain (de mucegai etc.), iar dupa prajire va avea gust si miros bine precizate de substante aromate;
? infestie (de carantina cat si de depozit): nu se admite.
Proprietati fizico-chimice:
? umiditate: maximum 12%; extract eteric: 10-15%; cofeina: 1-2%;
? cenusa: 3-5%;
? boabe defecte (cariate, negre, nedezvoltate): maximum 8%;
? corpuri straine vegetale si minerale: nu se admit; calitatea cafelei va fi conforma standardului tarii producatoare, cu conditia acceptarii in prealabil a mostrelor, care vor fi cat mai reprezentative. Mostrele se transmit in 4 exemplare, sigilate de furnizorul extern, precum si cu indicarea caracteristicilor tehnic organoleptice si fizico-chimice (extrase din standardele de calitate si din alte acte normative externe).
Verificarea calitatii: se face pe loturi, prin lot intelegandu-se cantitatea livrata de acelasi furnizor, tara de provenienta, de acelasi tip comercial (varietate, calitate, marcaj si tip de ambalaj).
Prelevarea mostrelor: se extrag probe de 50-60 g prin sonda pana la 10% din numarul ambalajelor de transport; probele se examineaza pe masura recoltarii lor, pentru a se verifica daca lotul supus sondajului este omogen si prezinta insusiri de calitate aproximativ uniforme, in cazul loturilor aproximativ omogene, probele clementa se reunesc si se omogenizeaza, formandu-se proba compusa.
Transport. Cafeaua verde cruda se va transporta in vehicule curate, dezinfectate si aerisite.
Depozitarea acestui produs se va face in incaperi curate, uscate, racoroase, dezinfectate si izolate de alte produse cu miros patrunzator, la o temperatura maxima de 18°C. La depozitarea cafelei verzi, o conditie principala in mentinerea calitatii (gust si culoare) este asigurarea unei umiditati relative a aerului, de maximum 75%. O umiditate relativa ridicata poate modifica proprietatile calitative ale acestui produs. Asezarea sacilor sau a coletelor se va face pe gratare cu locuri de acces intre stive, pentru aerisire si verificarea periodica a calitatii. Se recomanda deci stivuirea periodica a sacilor cu cafea, pentru a se evita mucegairea si infestarea continutului.
Perisabilitatea care se acorda de regula pentru cafea boabe cruda in depozitele en gros este de 0,03% in conditia de umiditate de pana la 12%. in cazul in care aceasta umiditate este depasita, norma de pierderi amintita se va recalcula in functie de umiditatea consemnata in buletinele de analiza respective.
Este foarte important de retinut ca inainte de prajire loturile de cafea sunt atent amestecate in anumite proportii (de specialisti cu o vasta experienta in acest domeniu), avandu-se in vedere: sortul, varietatea, provenienta, culoarea si chiar calitatea boabelor de cafea. Amestecarea boabelor de cafea dupa aceste criterii trebuie sa duca in final la obtinerea unei cafele prajite cu gustul, aroma, parfumul si savoarea dorite.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
Trimite acest articol unui prieten:
Daca consideri interesante aceste informatii, impartaseste-le si prietenilor tai ...
   
Adauga un comentariu sau o intrebare
Daca doresti sa aflii ceva in plus despre coffea pune o intrebare, sau scrie-ne parerea ta
   
Inscrie-te la Newsletter
Inscrie-te la newsleter ca sa primesti cele mai noi articole despre domeniile care te intereseaza: ...
   
Adauga un articol
Contribuie si tu la extinderea directoarelor plante si flori prin articole noi ...
 
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
 



Postat de: TraianData: 28.Oct


In iukie anul viitor pot sa-ti dau cateva semninte de cafea.
Raspunde Toate raspunsurile

Postat de: CatalinData: 19.Mar


Unde gasesc boabe de cafea neprajite pentru cultivare?
Raspunde Toate raspunsurile

Postat de: DanaData: 23.Oct


cat de recente sunt datele statistice?
Raspunde Toate raspunsurile

-----------------------------------------------------------------------------------------------------


 

Alte plante - exotice :
 
 
  documentatie
  galerie foto
   
 
 


Magazin |
Muzica |  Galerie foto Articole  |  Director  |  Forum  |  Jocuri  |  Felicitari electronic

Harta site |  Parteneri |  Copyright |  Contact 



Regulament Recomandari Top articole